Contrar opiniei generale (o prostie, de altfel), si oamenii mari se joaca. Printre altele, pentru ca si ei sunt copii (inevitabil, sunt copiii cuiva). Eu, de exemplu, ma joc de vreo – hai, nu va uitati ciudat – sase ani un joculet online care se cheama Erepublik. Prin intermedul caruia, intr-o paranteza fie spus, am cunoscut o groaza de oameni faini, de care acum ma leaga multe alte chestii in afara de cine stie ce razboi prin Islanda.
Nu mai sunt chiar atat de activ ca pe vremuri, dar azi am reusit sa ajung – pazea! – God of War cu trei stelute. Cine rade, ala e.