Am aflat despre cartea asta dintr-un articol de ziar, am cautat-o, am gasit-o (doar in engleza, da’ e chiar mai bine asa), m-am apucat de ea si nu mai am cum s-o las pana n-o termin.
Autorul, Anatoli Dobrinin, a fost ambasadorul URSS la Washington timp de 25 de ani (incepand din 1962), timp in care a prins vreo sase presedinti americani si cam tot atatia sovietici. Adica suficient material (inclusiv tot felul de povesti de culise) pentru 680 de pagini. Probabil chiar pentru mai multe, dar atatea a scris. Cred ca poate fi considerata lectura obligatorie daca vrei sa afli chestii despre diplomatie in general sau, in particular, despre “diplomatia mare” din perioada Razboiului Rece. Ar fi interesant de urmarit in paralel cu memoriile lui Kissinger.