Cred ca ti-am mai povestit despre vecinul meu din blocul de vis-a-vis care si-a cumparat apartamentul de la parter ca sa aiba senzatia ca sta la casa cu gradina. Daca vara nu s-ar apuca de tuns iarba la 10 dimineata, cand eu dorm, mi-ar fi foarte simpatic. Asa, imi e doar simpatic – imi place cum se ocupa el de peisaj, planteaza chestii, le ingrijeste, monteaza pitici sau whatever, iar seara sta pe balconul transformat in veranda cu sotia si cu vecinii de alaturi, tineri si ei, la o bere si o vorba. Frumos, bravo.
Acum, ca tot a dat spiritul sarbatorilor in populatie, si-a dus hobby-ul la un nou nivel: copaceii pe care i-a ingrijit toata vara, acum i-a impodobit cu luminite. Cu atat de multe luminite incat rivalizeaza, respectand proportiile, cu parcul din centrul orasului. L-am intalnit pe omulet fix la 5 minute dupa ce terminase operatiunea si fuma o tigara pe alee admirandu-si lucrarea. Cred ca s-a bucurat cand i-am spus ca imi place.
