In general, carnea de pui ma cam plictiseste. Pieptul, cel putin, n-are nici un Dumnezeu (altul decat sa faci din el un gratar inodor si insipid, sa-l faci bucati si sa-l pui intr-o salata ca sa te lauzi ca mananci sanatos; bleah!). Da’ uneori mintea mi se intuneca, iar mana ia de pe raft din proprie vointa niste pulpe, la care stau dupa aia si ma uit intrebandu-ma cum sa le transform in ceva interesant. Azi n-am gasit alt rapuns mai bun la intrebarea asta decat sa pun de-a valma peste ele ulei de masline, miere, scortisoara, piper, suc de portocale (plus cateva felii, pentru decor) si sa le arunc intr-o tigaie dupa ce s-au marinat nitel. Iar alaturi sa trantesc un risotto cu ciuperci si sofran. Culmea e ca si lipsa de inspiratie poate avea gust bun.