Nici nu stiu cum sa-i spun: documentar astronomico-antropologico-filozofic? Cred ca doar asa as putea defini filmul asta care vorbeste despre apa, despre Chile, despre cum apa insemna aici viata la un moment dat, dupa care a inceput sa fie asociata cu moartea. Nu doar imaginile sunt spectaculoase, ci si modul in care Patricio Guzmán reuseste sa lege intre ele elemente, oameni si idei. Daca s-ar fi abtinut sa-si exprime (inca o data) simpatia netarmurita fata de comunistul ala de Allende, ar fi putut primi o nota mai mare. Asa, are 7.