N-am fotografie, ca l-am vazut intamplator, in timp ce umblam cu masina prin oras. Dar pot sa incerc sa-l descriu: pierdut in spatele dealurilor, imprastiind de acolo asupra norilor diverse nuante de rosu, pana mult spre est, unde cerul capata deja tonuri din ce in ce mai intunecate de albastru.
Pentru zece minute de betie cromatica, a meritat sa suport o zi in care ba ploua, ba mi se transforma masina in cuptor cu microunde.
