[three_fourth last=”no”]
Eu imi conduc zilele spunand ca, daca pot sa invat ceva nou, ar fi bine sa nu ratez ocazia. Si chiar daca multe dintre chestiile de pe pagina asta pusa online de BBC nu-mi erau necunoscute, a fost distractiv sa mi le reimprospatez si sa mai si adaug altele pe care nu le stiam sau le uitasem. Plus ca mi-a placut implementarea ideii.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[/one_fourth]
[three_fourth last=”no”]
La un moment dat, cred ca invatasem pe de rost toate elementele din Tabelul lui Mendeleev, in ordine. Ma rog, pe vremea aia aveam mai mult spatiu liber pe hard disk-ul din mansarda si ma si amuza chimia. Pe maica-mea o amuza mai putin, ca ii tot otraveam plantele din casa cu rezultatele experientelor mele.
Acum, doar-doar o mai invata cineva macar un pic de chimie, niste oameni destepti de la Universitatea din Nottingham au facut un tabel periodic mai vioi decat alea din manuale sau de pe pereti, cu filmulete de cateva minute in care povestesc lucruri interesante despre fiecare element in parte. Ceea ce mi se pare foarte-foarte interesant. Iar cravatele profesorului Poliakoff (omuletul cu parul explodat care apare in inregistrari) sunt de-men-ti-a-le.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[/one_fourth]
[three_fourth last=”no”]
Nu, nu-i vorba de filmul ala SF, ci de un proiect cel putin la fel de SF, dar pe care unii vor sa-l transforme in realitate. “Unii” fiind in principal un rus de vreo 34 de ani care, miliardar fiind, s-a gandit sa-si ocupe timpul construind 2045 Initiative, din care si daca doar un sfert se realizeaza, specia face niste pasi imensi. Pe scurt, Dmitry Itskov vrea ca, pana in 2045, cu etapele intermediare de rigoare, sa fie dezvoltata o tehnologie care sa permita transferul mintii unui om pe un suport artificial, adica sa-l faca nemuritor. Ceva cam ca in Transcendence, da’ mai tare, pentru ca ideea ar fi ca omu’ respectiv sa-si poata transfera mintea intr-un corp nou, robotic/bionic/whatever. Pai asa ceva vreau si eu, nu numai Dmitry!
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[/one_fourth]
[three_fourth last=”no”]
Asta-i cea mai tare farsa pe care poti sa i-o faci cuiva la micul dejun: sa-i desfierbi (ca nu stiu cum sa-i zic altfel; in engleza e mai simplu: unboil) oul. El si-l fierbe, tu i-l desfierbi, si tot asa, pana mananca lapte cu cereale.
Dincolo insa de potentialul de a produce glumite de tabara scolara pentru copii cu adhd, ceea ce ramane e faptul stiintific spectaculos anuntat azi: niste chimisti cu multa imaginatie si mult talent au reusit sa readuca un ou fiert la stadiul de ou crud. Aproape ca le-as da un premiul Nobel pentru asta. Premiul pentru magie le-ar reveni alora care ar fi in stare sa readuca un hamburger de la mec la stadiul de carne de vita. Sau de carne in general, de fapt.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
Punem pariu ca am trai printre oameni mai destepti daca, in loc sa umplem panourile stradale cu reclame la detergenti sau telefoane mobile, am pune niste ad-uri destepte, care sa ne bage in cap niste chestii de stiinta aplicata si sa ne zgandare curiozitatea?
Nu stiu daca ideea creativilor de la Science World British Columbia ar avea succes in cazul tuturor celor care n-au mai deschis o carte de cand l-au ajutat pe un prieten sa mute mobila si le-a cazut una pe jos din greseala, dar cred ca ar merita incercata.
[three_fourth last=”no”]
De intrecerea dintre Ahile si broasca testoasa presupun ca a auzit toata lumea. Cine n-a auzit, inapoi in banca, doi, vii in toamna. Asta insa nu e singurul paradox pe tema caruia poti dezbate ore in sir cu prietenii, ca sa mai rupeti monotonia discutiilor despre ultimul model de iShit sau despre muie steaua, muie steaua, ee, ee! Uite aici inca noua. Le poti dezbate si cu tine insuti, daca pana la varsta asta n-ai reusit sa-ti aduni in jur si niste prieteni inteligenti.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[/one_fourth]
[three_fourth last=”no”]
Cred ca am mai vazut intr-o zi o chestie de genul asta care te ajuta sa vizualizezi la scala ce inseamna planeta asta pe care ne tot agitam de nebuni in comparatie cu Universul, dar de fiecare data imi place la fel de mult. Dupa ce o parcurgi pana la capat, devine evident ca ne agitam degeaba. Si ca oricat de mult te-ar enerva ca s-a spart farfuria mostenita de la strabunica, pur si simplu nu conteaza. Mai bine razi. Ma rog, nici asta nu conteaza, dar macar ti-i bine.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[/one_fourth]
