Irina e foarte-foarte simpatica
Pentru ca face cozonaci. Si pasca. Foarte-foarte gustoase. Dar mai ales pentru ca, in cazuri foarte-foarte speciale (cum as fi eu), le pune intr-o cutiuta si le trimite departe (sau, ma rog, aproape – depinde care-i punctul de referinta). Ca sa le manance gura mea de pe fata. Care dupa aia se prezinta universului cu un zambet satisfacut.
Da, ma, stiu ca abia maine e ziua in care crestinii infometati se arunca asupra cozonacilor, da’ la mine chestiile astea nu functioneaza, forget it.
Si daca nu stiti cine-i Irina, o gasiti aici.