[three_fourth last=”no”]
Trupele alea SEAL se cheama asa pentru ca sea, air and land. Mie imi lipsea primul element ca sa fie plimbarea completa, asa ca am bagat, sa fie, si un ferryboat prin Golful Thailandei. Nu mult, vreo 17 mile, dar la momentul potrivit al zilei, dupa cum se poate observa cu ochiul liber.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Pentru mine, plajele sunt cel mult spatii de tranzit intre mare si terasa, ca n-o sa ma vezi imprastiat la soare ca o soparla. Deoarece nu-s soparla. Nici cu pescuitul n-am treaba, ca intr-o apa dulce nu poti prinde peste oceanic, din ala de care mananc eu. Si totusi, azi m-am trezit intr-un loc in care as putea sa ma bucur de amandoua, daca as fi, de exemplu, o soparla care pescuieste. In locul lor, m-am bucurat de apa calda, bere rece, zambete luminoase si hohote adanci.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
In asteptarea unei prognoze mai vesele pentru Alpi, care sa-mi dea voie sa-mi continui traseul, am inceput sa lucrez la pozele facute pana acum. Panorama asta, facuta de deasupra insulitei Aman Sveti Stefan, e un fel de rezumat al Muntenegrului: dintr-un singur loc vedeam si soarele, si marea, si muntele, si o furtuna, si un oras vechi, si un deal acoperit cu verdeata. In fotografie nu se vad si oamenii frumosi, amabili, care-ti zambesc si cu care poti sa stai de vorba de parca ii stii de zece ani, desi i-ai intalnit pentru prima data acum 5 minute. Dar te asigur ca-i plina tara de ei.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
