Uncategorized

Home/Uncategorized

October 2014

Watch the watch

27 October 2014|Tags: , , |

[three_fourth last=”no”]
Stii regula: singurele bijuterii pe care le poate purta un barbat sunt ceasul si verigheta. Iar despre a doua n-am o parere foarte buna. Si pentru ca ni se lasa atat de putine optiuni, uneori simtim nevoia sa compensam. Adica: in loc sa avem si cercei, si bratari, si coliere, si inele, si ceasuri, si clamite, si alte bratari, si alti cercei, si alte coliere etc. etc., ne gandim sa avem ceasuri. Multe ceasuri. O colectie de ceasuri. Chestie care nu-i chiar atat de simpla, de altfel, motiv pentru care s-au inventat ghiduri care sa ne “conduca” prin activitatea asta. Iar articolul asta (destul de vechi, dar mie abia acum mi-a cazut sub ochi), desi nu e neaparat un ghid cuprinzator si profesionist, tocmai mi-a [re-]trezit cheful sa-mi imbogatesc un pic lista de ceasuri.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
WatchShop
[/one_fourth]

Vax populi

26 October 2014|Tags: , , |

Nu stiu cine-i Razvan Anghelescu, da’ il anunt pe aceasta cale ca imi place de el. Adica nu de el, ho, nu sariti!, ci de ce face el – mai exact, de interviurile astea prin care arata cat de imbecili sunt multi (exagerat de multi) dintre oamenii care traiesc in tara asta.  Si care au drept de vot, ca sa-mi decida mie viitorul, futu-i in cap de cretini. Plus dreptul de a se reproduce (asta chiar mi se pare amenintator pentru specia umana), ca sa nasca si mai multi votanti de-ai lui Ponta. Ar fi chiar amuzant, daca n-ar fi ingrijorator si trist.

The Unknown Known

25 October 2014|Tags: , , , , |

[three_fourth last=”no”]
Un documentar-interviu cu unul dintre cei mai longevivi politicieni americani, al carui nume a devenit aproape sinonim cu razboaiele din Afganistan si Irak. Si cu toate chestiile intunecate asociate mai ales celui de-al doilea – peste care, paradoxal, omu’ trece zambind. Nici nu-ti dai seama daca e cinism sau convingerea ferma ca toate deciziile au fost corecte si ca lucrurile care s-a intamplat aiurea au fost pur si simplu niste intamplari neprevazute.
La final, nu poti spune ca ai aflat prea multe chestii noi, pentru ca Rumsfeld, in spatele jovialitatii, e extrem de alunecos. Mai mult, intrebarea din tagline ramane fara raspuns: why is this man smiling? Nota 6.3.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
BookCity.ro
[/one_fourth]

YESLAVOT

24 October 2014|Tags: , , |

Intotdeauna am zis ca aia care nu se duc la vot sunt ori prosti, ori in coma. Pana si mortii se duc, mai ales aia din Teleorman. Daca ti s-ar lua dreptul de vot, ai miorlai ca de ce ti s-a luat, ca tu il vrei, bla bla. Asa, il ai, dar preferi sa te futi in el. Ceea ce te face prost, cum ziceam. Renunta tu singur la dreptul de vot, ca o sa ti le ia ei si pe celelalte, stai linistit.

Drept urmare, orice campanie impotriva absenteismului imi place, ca ajuta la reducerea nivelului prostiei in galaxie. Iar asta e si facuta misto.

Undulatus asperatus

23 October 2014|Tags: , , , |

Pun pariu ca habar n-aveai ce-i aia “Undulatus asperatus”. Nu, nu-i o rama cu tepi. E un nor. Sau, mai exact, prima categorie noua de nori din ultimii mai bine de 60 de ani. Ma rog, chestia nu-i inca oficiala, dar se pare ca o sa fie anul viitor, cand apare noua editie a Atlasului International al Norilor (da, exista si asa ceva). De unde rezulta ca oamenii mai stiu sa aiba si preocupari simpatice in lumea asta.

Doi pe drum

22 October 2014|Tags: , , |

Ca o regula generala, imi plac blogurile scrise de oameni care calatoresc. Ma refer la blogurile oneste, scrise in primul rand din placerea de a povesti si de a-i ajuta si pe altii cu experientele lor, nu la vomele publicitare pe care le imprastie in online diversi “travel experts”. Acum l-am gasit pe asta, unde scriu doi omuleti care au plecat intr-un an sabatic prin Asia. Nu scriu ei prea des, dar sunt la inceput si poate ca nu si-au intrat inca “in mana” sau inca n-au invatat sa fenteze toate dificultatile logistice (gen “cum sa gasesti net intr-un loc pustiu) care inevitabil apar intr-o astfel de calatorie. Important e ca scriu ok si asta o sa ma faca sa-i urmaresc.

Movies to travel. Sau travel to movies.

21 October 2014|Tags: , , , |

[three_fourth last=”no”]
Ca sa ai chef sa calatoresti, n-ai nevoie de vreun stimulent special. Daca esti normal la cap, cel putin. Dar ca sa-ti vina inspiratia in privinta urmatoarei destinatii, uneori iti trebuie o scanteie. O fotografie, o carte, o ceva. O film, mai bine – ca acolo vezi, de obicei, mai multe locuri. Si uite 8 filme noi care te-ar putea inspira.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]


[/one_fourth]

Sa impachetam creativ

20 October 2014|Tags: , , |

O groaza de chestii pe care le cumparam frecvent au acelasi ambalaj, cu aceeasi forma, de mii de ani. Probabil asta-i si unul dintre motivele pentru care sunt in stare sa termin cumparaturile pentru o saptamana in 10 minute – trec printre rafturi si iau ce-mi trebuie aproape fara sa ma uit (bineinteles, daca nu s-a trezit intre timp un destept dintre aia care se ocupa cu amenajarea rafturilor din supermarket sa mute laptele meu preferat in alta parte). Dar ca sa ne facem viata mai simpatica, poate ca ar trebui sa mai facem niste modificari, din cand in cand. Dar pentru asta ai nevoie de niste designeri creativi. Care sa conceapa niste chestii ca astea. Sau ca astea.


Design: Dana Tiel & James Kuczynsky

Back langa lac

19 October 2014|Tags: , , |

[three_fourth last=”no”]
N-am mai fost pe la Cuiejdel cam de multisor si cred ca-mi era dor, asa ca azi, daca tot s-a nascut ocazia, am mers – desi capul meu se cerea in continuare in perna dupa seara de ieri. Din motive care-mi scapa si pe care nici nu ma obosesc sa le caut prea adanc, n-am gasit niste cadre la fel de bune ca data trecuta. Ceea ce nu m-a impiedicat sa fac totusi vreo doua fotografii si sa ma simt bine.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]

[/one_fourth]

Party cu oameni mari si mici

18 October 2014|Tags: , , |

[three_fourth last=”no”]
Hoardele de copii care urla pana-ti joaca neuronii in cap ca bilele de la loto nu-s chiar pe primul loc in preferintele mele pentru o seara de sambata, dar atunci cand parintii folosesc aniversarile copiilor ca pretext pentru propriul lor party, merge. Mai ciudat e cand aia mici incep un concurs de urlat la indemnurile primite de la cei mari care au terminat deja cateva sticle de whisky. Sau cand aia mari se claxoneaza unul pe altul in ureche cu o trompetica furata de la bicicleta celor mici.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]


[/one_fourth]

Advertisment ad adsense adlogger