Pai daca tot l-am luat, nu puteam sa-l las sa stea de pomana – ca, desi suntem in Romania, unde lumea nu mai are de gand sa faca nimic productiv pana dupa Sf. Ioan, la mine acasa-i dictatura. I-am facut, totusi, o inaugurare usurica, sa nu-l extenuez din prima si sa-l pastrez cooperant: o pizza. Si s-a descurcat spectaculos, zici ca e un cuptor napoletan, nu turcesc. E clar, a trecut perioada de proba, il angajez cu norma intreaga.
Am suferit ca un caine (vorba vine, majoritatea cainilor nu sufera deloc) din cauza cuptorului de la aragaz, care functioneaza doar atunci cand vrea el si cum vrea el, chestie valabila inca de la instalare. Plus ca n-ai cum sa reglezi temperatura la o prostie de-asta antica pe gaz, ceea ce m-a facut de-a lungul timpului sa renunt la ideea de a gati o groaza de chestii.
Dar gata, vitejii mei, pana azi! Azi, Mos Craciun aka Gerila a dus la indeplinire ordinul de a se prezenta la mine, inainte de termen, cu un cuptor electric in brate. Pentru ca am fost cuminte, de-aia.