[three_fourth last=”no”]
Daca tot m-am apucat de SF-urile vechi ale lui GRRM, mi-a cazut in mana (vorba vine, era deja pe Kindle) si una dintre primele-primele lui nuvele, A Song for Lya
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Carticica asta
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Recunosc fapta si semnez, pana azi nu citisem vreo carte de Serge Brussolo. In primul rand pentru ca nu ma asteptam de la un francez sa scrie ceva pe gustul meu, apoi pentru ca a scris atat de multe carti incat ma asteptam sa fie niste chestii “de serie”, cum fac si altii care au avut un pic de succes la o anumita categorie de public, dupa care il exploateaza la maximum scotand cate doua titluri pe an. Sau cum fac bloggerii care au – n-au ceva important de spus, mai posteaza cate un cacat pe zi, sa nu-i uite lumea. Si adevarul e ca impresia de produs “de serie” mi-a ramas dupa ce am citit Krucifix – ca un film din ala de sambata seara, care e simpatic dar pe care l-ai uitat dupa 15 minute – dar, de scris, nu scrie neaparat rau. Seamana, pe undeva, cu Stephen King. De unde rezulta ca e o lectura ok atunci cand vrei ceva antrenant, dar care totusi sa nu te solicite intelectual prea mult, ca doar esti in vacanta.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Mi-a luat ceva vreme sa termin cele aproape 1000 de pagini, dar imi vine sa spun ca e o lectura obligatorie pentru cine vrea sa inteleaga nu doar cum a reusit un seminarist din Gori sa devina unul dintre cei mai mari criminali ai istoriei, ci si cauzele care au dus la inventarea de catre criminalul-mentor, Lenin, a regimului bolsevic. Foarte bine documentata – notele de subsol si biografia reprezinta mai bine de o treime din text – si scrisa pe un ton aproape stiintific, fara isterii, cartea descrie in amanunt evenimentele de la sfarsitul secolului 19 – inceputul secolului 20, in contextul carora a evoluat personalitatea lui Stalin.
Am gasit-o doar in engleza, dar asta-i nesemnificativ; singura chestie care ma intereseaza acum e cand vor aparea si urmatoarele doua volume.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
Nuvela e mai batrana decat mine dar, daca n-ar fi fost scrisa in stilul suprarealist care a parazitat proza americana timp de cateva decenii pe la mijlocul secolului trecut, nu ti-ai da seama: e un SF la fel de actual ca oricare altul. Ba chiar mai actual decat multe altele, pentru ca e aproape complet lipsit de chestii tehnice si stiintifice care ar fi putut deveni obsolete intre timp, asa cum s-a intamplat cu nenumarate alte proze din domeniul asta. Foarte pe scurt, avem de-a face cu un Orfeu post-apocaliptic. Peste care Delany a presarat cugetari (sau, mai degraba, instigari la cugetari) despre ce inseamna “a fi diferit”. Nice.
[three_fourth last=”no”]
Dupa ce citesti cartea asta, incepi sa te uiti altfel la meciurile de fotbal. Practic, e povestea lui Wilson Raj Perumal, unul dintre cei mai eficienti aranjori de meciuri din ultimii 20 de ani, istorisita chiar de el prin intermediul a doi ziaristi italieni care l-au intervievat. Cand vezi ce sume se invart in lumea pariurilor si cum sunt cumparate si vandute rezultate inclusiv din competitii importante, parca-ti vine sa te uiti mai degraba la curling. Ma rog, pana aflam ca si de sportul ala se ocupa niste “Kelong Kings”. Cartea insa e foarte interesanta, mi-a placut. Nu stiu sa fi aparut in romana, dar in engleza costa cativa lei. Bine, lire.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Aveam asteptari mai mari de la ea, dar e genul de carte pe care ar fi scris-o baiatu’ ala cu buzite construite pentru dorsala lu’ Felix, cum ii zice? Gadea. Sau orice alt trist obsedat (in sens negativ) de altcineva. Cu semi-deductii facute doar “ca sa iasa argumentatia”, cu erori aritmetice si de logica lasate, probabil, tot din motivul anterior si in ideea ca “nu sta nimeni cu pixu’ in mana sa verifice”, cu aspect de culegere de texte din publicistica vremii. Nu-s de parere ca Putin e vreun ingeras, dar atunci cand imi lasi senzatia ca principalele surse de informatii pentru o buna bucata din text par a fi diverse hartii, rapoarte, analize si stiri emise de comunisti (cam la fel ca in cazul Pastorului Buzitza), nu poti sa te astepti sa te si iau foarte in serios.
E utila, totusi, ca index pentru istoria Rusiei din perioada 1990 – 2000 – 2000 si un pic. De asta am si pus-o azi la LotD: au fost niste ani cam haotici, iar daca vrei sa afli ce s-a intamplat in perioada aia, pui inca vreo doua surse de informare alternative pe scheletul documentar din cartea scrisa de Vladimir Pribylovsky si Yuri Felshtinsky, si poate rezulta o imagine corecta.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Si gata, am terminat tot ce a aparut pana acum in seria A Song of Ice and Fire. Dupa cum ma asteptam, am ramas cam ca-n gara, ca pana se rezolva toate incurcaturile nou-aparute o sa mai treaca niste sute de pagini (si, probabil, niste sute de ani pana cand reuseste George R.R. Martin sa scrie si celelalte doua carti pe care le-a promis). Da’ macar acum ma uit altfel la noul sezon din GoT, ca am terminat de citit cartea la fix. Chiar daca n-o sa ma mai surprinda naravul lui Martin de a mai lichida cate un personaj, asa, cand te astepti mai putin.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[/one_fourth]
[three_fourth last=”no”]
Gata si partea a patra. Mi s-a parut mie oarecum incompleta, si dupa ce m-am mai documentat un pic, am inteles si de ce: minunatul de George R. R. Martin nu s-a mai putut opri din scris, cam asa cum nu ma pot eu opri din citit, motiv pentru care i-a iesit o monstruozitate nepublicabila de 1800 de pagini, pe care a trebuit s-o imparta in doua carti. A doua fiind A Dance with Dragons, pe care o incep fix peste 5 minute.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[/one_fourth]
[three_fourth last=”no”]
Dupa ce ai citit o tona de carti (eventual, si dupa ce ai vazut o tona de lucruri), parca iti vine sa scrii si tu una, ca sa adaugi la tonele generatiilor viitoare. Asta, bineinteles, pornind de la scenariul optimist in care o sa intereseze pe cineva ce scrii tu. Si pornind de la scenariul si mai optimist ca o sa-ti publice vreo editura cartea. Ah, dar stai! Poti sa ti-o publici singur! Prin blurb. Poti sa-ti alegi formatul, poti sa te joci cu design-ul cum te taie capul, poti sa le si vinzi prin ei, prin Amazon, prin iBooks Store sau prin ce alta platforma vrei tu, ca hard-copy sau ca ebook. Mai ramane sa si scrii ceva interesant.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[/one_fourth]
