Partyyyyyyy! . . .
…atat am putut sa zic.
…atat am putut sa zic.
Il mai tii minte pe robotelul ala mic si simpatic? Hai, mai, ca vorbeam despre el acum o luna, deruleaza pagina la dreapta si o sa-l vezi. Well, e bine-mersi pe Spatia Statiala Internationala, pluteste pe acolo, da din manute, face poze, vorbeste cu oamenii, trimite mesaje pe Pamant. M-ar distra teribil sa am unul ca el prin casa. Da, vreau! :)
Adica eiπ = -1
Nu ma intrebati cum am ajuns sa ma uit la ecuatia asta, ca habar n-am. Cred ca-i o poveste lunga, totusi. Cert e ca mi se pare fascinant cum poti sa iei doua numere cu o infinitate de zecimale si unul care nu exista si sa faci din ele o ecuatie atat de simpla.
M-am documentat: de fapt, asta e un caz particular al unei ecuatii care zice ca eix = cos(x) + i sin(x). Tare. Sunt convins ca unora le si foloseste chestia asta. Mie doar imi place.
a) tocmai am vazut – iar! – cam cat de toxica e televiziunea in general (si nu sunt deloc un fan al protestelor anti-RM, dar atitudinea “echilibratelor” noastre posturi TV a fost o bataie de joc – la adresa tuturor si la adresa meseriei de jurnalist)
b) spagatistul ala parodiat in clip e fix definitia toxicitatii in TV; o mica nulitate cu gura mare
c) se potriveste cu ce scriam acum vreo cinci ani
Romanul sunt eu. Site-ul e flightfox, unde Inês a venit acum cateva luni sa caute cel mai ieftin bilet din Porto pana in Kathmandu. I-am gasit o combinatie de zboruri prin Istanbul si Sharjah intr-adevar ieftina, s-a bucurat, am pastrat legatura. Acum cateva zile mi-a scris ca, daca tot se duce pana acolo, o sa faca doua luni de voluntariat pentru niste copii nepalezi si incearca sa stranga niste fonduri pentru ei. Impreuna cu o prietena din Olanda, care n-a mai avut loc in titlu. Cam atat de mica e lumea in ziua de azi.
Un film stupizel, pe care doar intr-o seara de weekend ai putea sa-l tolerezi. Dar pentru un “low-budget movie” e chiar surprinzator de bine realizat, iar irlandezii sunt niste betivi oameni simpatici in general. Pe scurt: niste alieni vin pe o insulita linistita pentru a suge sangele poporului dar au alergie la alcool, chestie care in sangele irlandezilor e o prezenta obisnuita, astfel ca si-o cam fura si ne ofera un bun pretext sa mai bem o bere, preventiv (ca nu se stie daca n-au ajuns deja si prin partile noastre si ne pandesc de dupa colt, mai bine sa fim pregatiti). N-o luati ca pe o recomandare (ca sa nu ma injurati dupa aia), dar mie mi-a placut.
Adica un mosulet simpatic, retras de aproape 50 de ani in mijlocul unuia dintre cele mai frumoase peisaje din lume. Cam o data pe zi il invidiez. Imi trece, da’ a doua zi il invidiez din nou.
Pravalia intitulata (foarte simplu si foarte frumos, de altfel) “Pravalia”. Auzisem de ea de ceva vreme, dar abia azi am reusit sa intru. Iar de iesit, n-am mai reusit sa ies decat dupa ce am colectat ‘j’de branzeturi de tot felul. Cate o bucata din fiecare, sa fie si sa se bucure si papila mea gustativa. Plus un sfert dintr-o paine din aia mare de casa, cum se face in Ardeal. Sa se bucure papila mea gustativa, dupa cum ziceam.
Numele nu-ti spune nimic, probabil. Nici ei numele tau, probabil – deci sunteti chit. Eu am descoperit-o acum cateva zile si de atunci tot citesc povestile ei incepand din 2006, cand a hotarat sa-si bage picioarele intr-o confortabila cariera in finante, sa vanda tot si sa plece de nebuna prin lume. I really love this kind of people. Si, recunosc, ma cam mananca…
Azi m-am jucat pentru prima data cu windoza numaru’ 8 (sa nu va aud razand: that’s me, abia de curand m-am lasat convins sa dezinstalez de pe un sistem un Win2k care si-a facut datoria cu varf si indesat; in rest, am ramas fanul XP-ului, Vista e o porcarie pe care am dat-o jos dupa 24 de ore, iar 7-le nu m-a convins). Ei bine, optuletul asta chiar mi-a devenit simpatic. Daca o sa se dovedeasca la fel de inteligent precum arata (si daca o sa reapara butoanele “start” si “close”), o sa ne mai jucam impreuna.