Daca stau sa ma gandesc bine, eu fac de fapt doar doua lucruri in viata asta: fie calatoresc, fie ma pregatesc pentru viitoarele calatorii. Iar cand descopar o destinatie interesanta pe care as vrea s-o vad, intru automat in priza, activitatea cerebrala creste, pulsul mi se accelereaza, mouse-ul se inroseste. Acu’ imagineaza-ti cum fac atunci cand vad 25 de astfel de “tinte”.
Am mai zis ca-mi plac blogurile de calatorii? Cred ca am mai zis. Si oamenii care le scriu. Ma inspira (asa cum si eu sper sa-i inspir pe altii) si culeg din ele lots of info in perspectiva viitoarelor mele trasee, chiar daca uneori stilul autorului de a se plimba nu-i pe gustul meu (sa stau in aceeasi tara saptamani, luni sau chiar ani – vezi cazul lui Brad – mi se pare boring; si nu ma lua cu “sa cunoastem tara aia in profunzime”: chiar nu vreau s-o cunosc in profunzime, vreau sa vad doar ce-i frumos in ea; si in toate celelalte). Azi am mai descoperit unul, focusat pe Indonezia. Scris ok.
Iubesc drumurile drepte si pustii, pe care pot sa merg asa cum imi place mie. Daca ar fi toate soselele asa – well, si daca n-ar scumpi benzina socialistii astia idioti (scuze pentru pleonasm) – as putea face chestia asta non-stop.
Numele nu-ti spune nimic, probabil. Nici ei numele tau, probabil – deci sunteti chit. Eu am descoperit-o acum cateva zile si de atunci tot citesc povestile ei incepand din 2006, cand a hotarat sa-si bage picioarele intr-o confortabila cariera in finante, sa vanda tot si sa plece de nebuna prin lume. I really love this kind of people. Si, recunosc, ma cam mananca…
Toata lumea a auzit de Lacu Rosu, right? Ma rog, cel putin cei care n-au lipsit de la geografie si cei care s-au plimbat un pic prin tara asta. Ei bine, sa stiti ca nici nu se compara cu Lacul Cuiejdel, de care n-a auzit nimeni. Si care-i muuult mai frumos. Azi am [re]descoperit niste poze facute acolo anul trecut si m-am jucat putin cu ele.
Din cand in cand, hoinareala aiurea pe net mai are si parti bune care sa compenseze pierderea de timp. Azi, de exemplu, am gasit o tona de site-uri si aplicatii bune la casa omului hotelul turistului.
N-o sa le insir pe toate, doar cateva: tingo, care care promite ca iti da diferenta inapoi daca intre timp camera de hotel pe care ai rezervat-o se ieftineste; vayable, unde gasesti mini-trips organizate de localnici; oarecum in aceeasi idee, dar numai cu oferte gastronomice, exista plateculture; in fine, adioso vine cu o cautare mai prietenoasa a biletelor de avion (preturile sunt cele obisnuite, totusi; pentru preturi mici/crazy routes/etc. exista deja flightfox).
Un defileu chiar spectaculos. O manastire rupestra. Ruinele unei asezari medievale, undeva prin preajma. Meandrele unui rau. Niste pesteri sapate recent, despre care inca nu m-am lamurit ce reprezinta si ce scop aveau. Iarba. Soare. Good.
Un oras in care mi-am petrecut deja destul de multe zile/nopti si mi-as mai petrece cateva (mai ales ca arata din ce in ce mai bine, de la an la an). Jucand sah, eventual.
