[three_fourth last=”no”]
Am zis ca termin cu asta, nu? Ei bine, am terminat. Toate nivelele, cu trei stelute, ca si eu pot sa fiu angry, nu numa’ pasarelele astea wee-uitoare.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Am mai zis ca daca-l prind pe ala care a inventat Angry Birds, il leg de turbina primei centrale hidroelectrice, sa simta si el ce-s alea chinuri. Azi m-am enervat atat de tare incat am terminat absolut toate nivelele din Rio, sa nu le mai vad. Si nici n-am de gand sa mai downloadez si alte joculete din seria asta, asa sa stii!
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Se impart niste carti pe care trebuie sa le intorci de cateva ori pana iti dai seama in ce pozitie trebuie sa le tii, alegi una pe care o definesti cu un cuvant, ceilalti pun si ei cate o carte despre care cred ca ilustreaza cel mai bine cuvantul ala, dupa care toate lumea voteaza cartea care li se pare ca e cea pe care ai ales-o tu. Cine nimereste, primeste un punct, cine nu – nu (da’ primeste punct daca altcineva voteaza cartea lui). Daca n-ai inteles, nu-i bai, te prinzi in timp ce joci. Oricum e distractiv.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Cea mai tare tampenie de la Google: sa joci Pacman pe harta. Cred ca era un developer taaaare plictisit acolo intr-o zi. Si sa vezi cand iti vin fantomitele alea pe 5th Avenue!
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
[three_fourth last=”no”]
Cred ca, din punctul asta de vedere, sunt cel mai intarziat “dinozaur” (ca asa suntem numiti noi, astia care am inceput sa jucam Erepublik acum niste ani), da’ asta e, eu am cravata mea si ma mandresc cu ea. O cravata pe care scrie “elite citizen”, adica level 101+. Daca nu joci, nu intelegi despre ce vorbesc, dar sa stii ca-i de bine.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]
Stii ca joc Erepublik, nu? Daca nu stii, inseamna doar ca n-ai fost atent, ca eu am mai zis chestia asta. Si nu te stramba, ca boys’ toys sunt foaaaarte utile in economia generala a psihicului uman. Sa revenim: acu’ o jumatate de an ma laudam ca m-am facut God of War, acum a venit momentul in care trebuie sa consemnam o noua etapa in evolutia pe care specia o inregistreaza prin reprezentantul sau de seama, ajuns astazi Titan.
P.S.: stiu vreo doi care o sa strambe din nas “aaaa, abia acu’?!”; da, bai, abia acu’. Incet, da’ temeinic :P.
Cine a zis ca jocul asta e lucrarea diavolului, bine a zis. Cred ca singura solutie ar fi sa-mi activez singur modulul de parental control, cu o parola introdusa la intamplare pe care sa n-o stiu si sa n-o pot sterge. Nu de alta, da’ urmatoarea tinta ar fi 8192. Si nu, nu vreau sa incerc. Daca-l vedeti pe Gabriele ala, sa-i ziceti ca o sa-l caut.
…l-am terminat, dammit! Yaaaaay!
“Try again”, scrie acolo. Nu, multumesc. Never again, ca mi-a scos peri albi.
Bai, de la Zuma incoace n-am vazut ceva mai addictive decat tampenia asta infernala de joc din cauza caruia n-am mai reusit sa fac absolut – da’ absolut! – nimic in ultimele nu-stiu-cate ore. Asta-i motivul pentru care aproape ca nu-mi dau seama daca-i vorba de “like of the day” sau de “hate of the day”.
Pe scurt: pe langa faptul ca n-am reusit sa-l termin, acu’ ma gandesc sa sun la un centru de dezintoxicare. Sa nu zici ca nu te-am prevenit!
Iar Gabriele Cirulli ala o sa si-o fure de la mine.
Daca te simti in stare sa faci diferenta intre limbile astea, da-te mare pe The Great Language Game. Mai nasol e ca la un moment dat va veni vremea sa alegi intre tibetana centrala, hausa (wtf is that?!) si fijiana.
