Monthly Archives: July 2016

Home/2016/July

July 2016

Tastyyyyyyy

31 July 2016|Tags: , , |

Fuckin’ hell, am cod galben de precipitatii in gura de cand am vazut reteta asta, trebuie neaparat s-o incerc. Si cu ocazia asta i-am descoperit si pe cei de la Tasty, care au tooooot felul de idei gustoase (pot sa-ti zic doar uitandu-ma la ele). I-am pus si in bookmarks, si in liked pages pe facebook, de-acum nu ma mai pot plange de lipsa de inspiratie in bucatarie.

Podeaua: checked

30 July 2016|Tags: , |

Finally, gata cu lucrarile de lemnarie la interior, yaaayy! Am montat si podeaua (inclusiv plintele, dar abia dupa ce am facut poza), culmea e ca s-au si potrivit bucatile de osb. Ma asteptam la asta, da’ cam cu emotii. Bai, chiar incepe sa arate a casuta!

From hero to zero. Still a hero.

29 July 2016|Tags: , , , |

Intotdeauna mi-a placut omul asta, nu stiu sa-ti explic de ce. Sunt putini cei despre care imi vine sa spun “as lucra pentru/cu el”. Cred ca am inteles cum gandea, cumva am avut permanent senzatia ca as fi gandit la fel daca as fi fost in locul lui, inclusiv atunci cand a venit criza si l-a trimis brutal in faliment de la o cifra de afaceri de 300 de milioane de euro. Mi-a parut rau pentru catastrofa de atunci si mi-a parut bine azi, cand mi-a cazut sub ochi interviul pe care i l-a luat Andreea. Iar de Radu Octavian imi place in continuare la fel de mult.

Frumusetea lucrurilor mici facute de oameni mari

28 July 2016|Tags: , , |

Ma uit pe NatGeo.

Doi australieni vor sa mearga pana la Polul Sud si inapoi, pe jos, fara suport. Un norvegian le-o ia inainte cam cu o zi, vrea si el sa mearga la Polul Sud si inapoi. Tot pe jos, tot fara suport, doar ca singur. Australienii se oftica un pic, the adventure turns into a race.

Pe parcurs, the race turns into a forfeit, devine evident ca australienii n-au cum sa-l ajunga pe omuletul nascut pe schiuri.
La intoarcere, norvegianul are un avans de 100 km.
Cu 3 km inainte de tarm, australienii vad un punct colorat: e norvegianul, care ii asteapta sa treaca impreuna linia de finish.

That, my friends, is what I call “a beautiful thing”. Nu curatarea planetei, nu ajutoare pentru proletarul african, nu unitisalvamparsuldealun. That.

Ich spreche. 15%.

27 July 2016|Tags: , , |

Daca tot m-am dovedit atat de bun la spaniola, e clar ca ar trebui sa mai exersez si cu altele. Cu germana, de exemplu. Si chiar daca mi se pare in continuare complet absurd modul lor de a stabili genurile substantivelor, tot am reusit sa ajung la nivelul 9, care teoretic imi permite sa inteleg 15% dintr-un text scris in limba asta. Sau sa spun 15% dintr-o fraza pe care vreau s-o spun. E un inceput promitator, sa vedem ce se intampla mai departe.

Acoperis acoperit

26 July 2016|Tags: , |

Acoperit pe interior, cu un acoperis mai frumos. Adica nu stiu daca neaparat mai frumos (probabil ar fi fost mai simpatic tot din lemn), dar ok. Si luminos. Si ingenios construit, chestie cu care o sa ma laud intr-o zi mai in detaliu pe blog. Si pot sa beau o bere linistit, ca nu-mi mai curge vata in cap.

La Cage Dorée

25 July 2016|Tags: , , |

Ei, na! Uite ca stiu francezii sa faca si comedii. Chiar nu ma asteptam la asta, eram convins ca nivelul lor maxim de competenta in domeniul asta e Louis de Funes. Iar comedioara asta e chiar draguta, personajele – jucate de niste actori de care n-am auzit in viata mea – sunt zglobii si simpatice, filmul se leaga. Si merita un 7.3 fara sa ma gandesc prea mult.

Elegy

24 July 2016|Tags: , , , , |

Although not quite an elegy. Or was it?
Filmul e o adaptare dupa “The Dying Animal” (care a ajuns deja la mine pe kindle, impreuna cu alte cateva carti ale lui Philip Roth) si i-au luat vreo 8 ani sa ajunga la mine. Dar cred ca n-a ajuns nici prea devreme, nici prea tarziu. Mai devreme l-as fi privit fara sa-l inteleg, mai tarziu probabil mi-ar fi trezit o melancolie cu mai putine zambete.
Ben Kingsley e minunat si parca il cunosc de undeva. Iar Penelope e cel putin la fel de minunata: nimeni n-ar fi putut sa faca personajul mai viu decat ea. Nota 8.1.

The Long Earth

23 July 2016|Tags: , , , , |

Super-interesanta ideea de la care a pornit cartea asta a lui Terry Pratchett: exista, de fapt, o infinitate de Pamanturi paralele, fiecare cu o alta evolutie din infinitatea de posibilitati existente, iar oamenii reusesc sa descopere la un moment dat modalitatea de a calatori printre ele. O transpunere geografica a unei noi dimensiuni, pe langa alea patru pe care le stiam deja.

Din pacate, concretizarea ideii nu-i la fel de inteligenta. Seamana cumva, la stil, cu povestile lui Jules Verne, ceea ce cred ca explica de ce i-a placut lui Eftimie: erau foarte tari atunci cand aveai 12 ani, dar nu mai poti sa le citesti dupa ce te-ai facut mare. Practic, mai bine de jumatate de carte e o insiruire de zile de calatorie, ca un jurnal destul de plictisitor: am ajuns pe Pamantul asta, care arata asa; trecem la urmatorul Pamant, care arata asa. Doar finalul mai salveaza ceva, cat sa te convinga sa citesti si urmatoarea carte din serie, doar-doar. Hai sa vedem.

Tevi din pvc cu shtutz cu reductor

22 July 2016|Tags: , |

Ca sa nu devina monoton ce fac eu pe-aici, mai sar de la una la alta. Acu’ am sarit la canalizare, ca tot ma incurcau tevile alea prin casa. Pac-pac, in doua ore a fost gata. Din care o ora si jumatate mi-a luat sa calculez si sa fixez panta de scurgere. Ca, desi asa pare, nu lasam lucrurile la voia intamplarii, baaaai!

Advertisment ad adsense adlogger