[three_fourth last=”no”]
Ca altfel chiar e pacat sa mananci un steak de vita care a batut atata drum din Argentina pana la tine in farfurie: de la medium in sus, iti bati joc de biata vaca si de papilele tale gustative (well done fiind apogeul blasfemiei).

Deci, sa recapitulam: roz la interior, un pic ferma dar in continuare catifelata si juicy, s-o simti ca te mangaie cand o mesteci; odihnita cateva minute pe o placa de roca vulcanica, timp in care sucurile au imbibat la loc fibra. Cu niste ciuperci la gratar alaturi, sa fie. De genul asta de bucurie, ca si de clatite, nu ma pot satura niciodata.
[/three_fourth]
[one_fourth last=”yes”]


[/one_fourth]